umectare
Latin
Verb
ūmectāre
- inflection of ūmectō:
- present active infinitive
- second-person singular present passive imperative/indicative
Romanian
Etymology
Noun
umectare f (plural umectări)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | umectare | umectarea | umectări | umectările |
| genitive-dative | umectări | umectării | umectări | umectărilor |
| vocative | umectare, umectareo | umectărilor | ||