sumator
Romanian
Etymology
Borrowed from French sommateur.
Noun
sumator n (plural sumatoare)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | sumator | sumatorul | sumatoare | sumatoarele |
| genitive-dative | sumator | sumatorului | sumatoare | sumatoarelor |
| vocative | sumatorule | sumatoarelor | ||