spus
See also: SPUs
Romanian
Etymology
Past participle of spune.
Pronunciation
- IPA(key): /spus/
Adjective
spus m or n (feminine singular spusă, masculine plural spuși, feminine/neuter plural spuse)
Declension
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative- accusative |
indefinite | spus | spusă | spuși | spuse | ||
| definite | spusul | spusa | spușii | spusele | |||
| genitive- dative |
indefinite | spus | spuse | spuși | spuse | ||
| definite | spusului | spusei | spușilor | spuselor | |||
Noun
spus n (plural spusuri)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | spus | spusul | spusuri | spusurile |
| genitive-dative | spus | spusului | spusuri | spusurilor |
| vocative | spusule | spusurilor | ||
Verb
spus (past participle of spune)
- past participle of spune