refuzat
Romanian
Etymology
Past participle of refuza.
Adjective
refuzat m or n (feminine singular refuzată, masculine plural refuzați, feminine/neuter plural refuzate)
Declension
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative- accusative |
indefinite | refuzat | refuzată | refuzați | refuzate | ||
| definite | refuzatul | refuzata | refuzații | refuzatele | |||
| genitive- dative |
indefinite | refuzat | refuzate | refuzați | refuzate | ||
| definite | refuzatului | refuzatei | refuzaților | refuzatelor | |||
Verb
refuzat (past participle of refuza)
- past participle of refuza
References
- refuzat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN