prohod
Romanian
Etymology
Borrowed from Old Church Slavonic проводъ (provodŭ).
Noun
prohod n (plural prohoduri)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | prohod | prohodul | prohoduri | prohodurile |
| genitive-dative | prohod | prohodului | prohoduri | prohodurilor |
| vocative | prohodule | prohodurilor | ||