plaur
Romanian
Etymology
Probably from Vulgar Latin root *plabulum, from Latin pābulum.
Noun
plaur m (plural plauri)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | plaur | plaurul | plauri | plaurii |
| genitive-dative | plaur | plaurului | plauri | plaurilor |
| vocative | plaurule | plaurilor | ||