obositor
Romanian
Etymology
Pronunciation
- IPA(key): /ˌo.bo.siˈtor/
Adjective
obositor m or n (feminine singular obositoare, masculine plural obositori, feminine/neuter plural obositoare)
Declension
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative- accusative |
indefinite | obositor | obositoare | obositori | obositoare | ||
| definite | obositorul | obositoarea | obositorii | obositoarele | |||
| genitive- dative |
indefinite | obositor | obositoare | obositori | obositoare | ||
| definite | obositorului | obositoarei | obositorilor | obositoarelor | |||