macagiu
Romanian
Etymology
From macaz + -giu, from Ottoman Turkish مقاص (makas), from Arabic مِقَصّ (miqaṣṣ).
Noun
macagiu m (plural macagii)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | macagiu | macagiul | macagii | macagiii |
| genitive-dative | macagiu | macagiului | macagii | macagiilor |
| vocative | macagiule | macagiilor | ||