locul
See also: lòcul
Romanian
Etymology 1
Noun
locul
- definite nominative/accusative singular of loc
Etymology 2
Noun
locul m (plural loculi)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | locul | loculul | loculi | loculii |
| genitive-dative | locul | loculului | loculi | loculilor |
| vocative | loculule | loculilor | ||