fructificare
See also: fructificaré
Latin
Verb
frūctificāre
- inflection of frūctificō:
- present active infinitive
- second-person singular present passive imperative/indicative
Romanian
Etymology
From fructifica + -re.
Noun
fructificare f (plural fructificări)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | fructificare | fructificarea | fructificări | fructificările |
| genitive-dative | fructificări | fructificării | fructificări | fructificărilor |
| vocative | fructificare, fructificareo | fructificărilor | ||
Spanish
Verb
fructificare
- first/third-person singular future subjunctive of fructificar