ereditator
Romanian
Etymology
Noun
ereditator m (plural ereditatori)
- (obsolete) inheritor
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | ereditator | ereditatorul | ereditatori | ereditatorii |
| genitive-dative | ereditator | ereditatorului | ereditatori | ereditatorilor |
| vocative | ereditatorule | ereditatorilor | ||
References
- ereditator in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN