cuplare
Romanian
Etymology
Noun
cuplare f (plural cuplări)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | cuplare | cuplarea | cuplări | cuplările |
| genitive-dative | cuplări | cuplării | cuplări | cuplărilor |
| vocative | cuplare, cuplareo | cuplărilor | ||