convingere
Romanian
Etymology
Noun
convingere f (plural convingeri)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | convingere | convingerea | convingeri | convingerile |
| genitive-dative | convingeri | convingerii | convingeri | convingerilor |
| vocative | convingere, convingereo | convingerilor | ||